Multumesc, Ikea, pentru tocanita

Am fost la supermarket si am cumparat o legatura de patrunjel si una de marar. Visam la o salata taboule si la una cu varza. Dupa trei zile, am mers iar si am cumparat alte doua legaturi. Am ajuns acasa si… ce sa vezi?…cele din frigider deja se uscasera. Le-am aruncat si le-am inlocuit cu cele proaspete. Dupa alte doua zile, am plecat la tara si de acolo am luat un manunchi proaspat de patrunjel si marar. Ce credeti ca s-a intamplat cu
tura a doua de verdeturi din frigider? A ajuns la gunoi, iar in frigider am pus a treia tura. Nu mai stiu la ce le-am folosit, probabil patrunjelul a ajuns intr-o salata simpla cu rosii, iar mararul din nou la gunoi. Si s-a stricat si varza intre timp. Va suna cunoscut acest circuit al legumelor?

Cu parere de rau de fiecare data, recunosc ca am aruncat foarte multe legume si verdeturi vara asta. Si mai recunosc ca imi trecea repede parerea de rau si cumparam la urmatoarea vizita in piata tot o gramada de legume, pe care nu o foloseam in intregime.

Ieri, rasfoind bucuroasa noul catalog Ikea, pe care il asteptam ca pe painea din cuptorul bunicii ( am o gramada de amenajari de facut), dupa paginile cu living-uri sau bucatarii sofisticate si inteligent aranjate, dupa zeci de imagini cu obiecte su decoruri impecabile, la pagina 112, imi cad ochii pe un ardei vestejit. Da, fix in centrul paginii, un ardei verde ofilit. “Wow, cat de tare!”, am zis pe loc, uimita de curajul de a publica asta.

Abia apoi am vazut titlul articolului, abia apoi am citit si abia apoi am inteles. Mi-am dat seama cata mancare am irosit si cate potentiale ciorbe si tocanite puteam face DACA:

Stiu ca gospodinele cu vechime, bunicile si strabunicile rad acum tinandu-se de burta cu mainile lor pricepute, dar da: eu am avut nevoie de o poza cu un ardei ofilit si de un catalog Ikea ca sa ma trezesc si sa nu mai arunc legumele aiurea. Si sa imi amintesc ca exista tocanite in cartea de bucate. Si vaaai, cat de gustoase sunt!

Asa ca am inchis putin catalogul cu minunatii de la Ikea, desi cu greu m-am desprins de paginile cu bucatarii…si am deschis frigiderul.

Am gasit o mana de teci semi uscate, bio eco de la tara si de la ele am pornit spre tocana fantastica.

Am fiert linte neagra, am selectat ce mai era bun de mancat din castronul cu fasole, am ras o rosie mare si am tocat o jumatate de dovlecel.

Le-am pus pe toate la fiert, am adaugat seminte de marar, pe care le-am descoperit recent si care dau o profunzime delicioasa mancarurilor cu fasole, naut sau linte (pana acum doar la asta le-am folosit).

La final am pus un pic de piper negru si gata, tocanita era preparata. Am mancat toti trei din ea, i-a placut si toddleritei si ne-am inchinat satui dupa o portie sau doua, dupa caz.

Multumesc, Ikea. You rock!

 

2 Replies to “Multumesc, Ikea, pentru tocanita”

  1. Și eu am adus de la tara în ultimele săptămâni multe legume si verdeață dar mi-am propus sa nu las absolut nimic sa se strice. Pătrunjel tocat și ardei gras tocat am dat la congelator. Din roșii am făcut un sos de paste nemaipomenit. Legaturile de busuioc și cimbru le-am atârnat la uscat. Varza am gătit-o ieri, mai am una. Sfecla am fiert-o tot ieri, am făcut salată, și în funcție de asta am improvizat și cina. Mai am niște ardei iuți, tura trecută i-am pus la oțet, acum o sa-i fac dulceață dar trebuie sa ajung în piață sa mai iau și vreo doi kapia ca să nu iasă prea iute.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *