Despre tibetanul cu atacuri de panica

Cred ca eram in luna de miere, de fapt tocmai ne intorceam de la Marea Adriatica si am oprit la Sibiu pentru a savura (a se citi devora) orice fel de mancare romaneasca. Am intrat intr-o librarie sa caut ceva de citit pentru drum si era acolo: pe un raft inundat de lumina, peste un teanc de carti rasfoite de vreun turist grabit, avand cel mai frumos titlu din lume si raspunsul la toate cautarile mele de pana atunci: “Bucuria de a
trai“, scrisa de calugarul budist Yongey Mingyur Rinpoche si publicata de editura Curtea Veche.
Am citit-o fara sa ma opresc, am respirat, am indoit zeci de colturi de pagina pentru ca rezonam atat de bine cu ce invatam.

Este o carte care te invata sa meditezi intr-un mod simplu, usor de facut oriunde, care darama cele o mie de ziduri si baricade mentale pe care le-am mostenit prin generatii si generatii de prejudecati precum faptul ca a fi atras de alte religii este un pacat, ca relaxarea e egala cu lenea, ca numai cei “cu probleme” au nevoie de tehnici de calmare a mintii sau a corpului, ca yoga e un sport interzis si destinat ciudatilor si cate si mai cate.

YM Rinpoche m-a invatat ca meditatia este pentru oricine. Si ca inclusiv un calugar tibetan poate avea “probleme” emotionale. Ceeee? Da, ati auzit bine. Si calugarii cei mai zen au demonii lor si fricile lor si obstacolele lor mentale. Si chiar asa incepe aceasta carte, cu Rinpoche povestind despre…sper ca stati bine pe scaun….atacurile lui de panica. Aham. Exact. Si pe mine m-a socat ideea cand am citit. Dar da. Cu toate ca s-a nascut si a crescut in inima spiritualitatii omenirii, acest om s-a confruntat cu atacuri de panica, pe care a reusit, prin meditatie, sa le vada dintr-o alta perspectiva si sa le accepte, adica exact ce avea nevoie sa faca pentru a trece mult mai usor prin ele.

Ei bine, acest tibetan a reusit sa ma invete sa meditez (desi sigur nu asta si-a propus :)) si a reusit sa normalizeze ideea de meditatie pentru milioane de oameni.

A reusit sa scoata meditatia din pesterile

ascunse ale Tibetului si sa o includa

                   intr-un meniu Big Mac.

 

Atat de firesc este sa meditezi. Pentru ca meditatia este pentru toata lumea. Si este cea mai simpla si mai profunda forma de autocunoastere si iubire de sine pe care o cunosc. Pentru mine, este un dar si sunt recunoscatoare ca traiesc in aceste vremuri, in care a fost posibil ca acest dar sa ajunga la mine si in care suntem liberi sa traim experientele pe care ni le dorim.
Si despre asta este si meditatia: despre a experimenta prezentul, pe noi insine si lumea fix asa cum este sau cum suntem acum.

Frumos, urat, luminos, intunecat, orice este si orice simtim face parte din experienta noastra si este ok, merita trait si merita atentia noastra. De fapt, cand incepi sa te uiti mai atent, etichetele dispar. Si nu mai conteaza daca e placut sau mai putin confortabil, ci doar prezenta ta.
Da, este extrem de simplu!
Si am sa scriu mai jos cei mai importanti pasi pentru meditatie, asa cum sunt descrisi de Rinpoche:

– poti medita oricand si oriunde, simpla intentie de a medita fiind de ajuns
– este indicat sa linistim corpul prin adoptarea unei pozitii echilibrate, cu trei puncte de sprijin (pozitia lotus cu diverse variante), dar putem medita si in mers
– atentia noastra se duce spre toate senzatiile din prezent, pe ce vedem, pe ce auzim sau pe ce simtim
– cel mai simplu e sa te focusezi pe respiratie, pe toate senzatiile fizice pe care le experimentezi cand inspiri si expiri
– nu etichetam si nu judecam si nu interpretam ce vedem, ce auzim, ce simtim sau ce gandim
lasam gandurile sa treaca, nu incercam sa le oprim, doar le observam si nu ne ne agatam de ele

De fapt, meditatia despre asta e. Despre a observa ce este fara a judeca si despre a fi atent si a reveni mereu cu focusul pe prezent, pe ce se aude/vede/simte aici si acum.

Daca sunteti stresati,

indreptati-va atentia asupra respiratiei.

Nimeni nu va observa ca meditati.

Probabil ca nimeni nu va da atentie faptului ca respirati.

 ( Y.M. Rinpoche)

Asa ca da, meditatia e pentru oricine care poate fi atent la respiratia sa. Asta o zic eu!
NAMASTE.

PS: am creat acest articol pornind de la comentariul lasat pe blog de Ioana Marinescu, care mi-a scris ca ea nu poate medita. Draga pisica, aceasta carte e pentru tine !


Va astept pe pagina mea de Facebook, unde postez zilnic cu hashtag-ul #9minutedeprezent.

5 Replies to “Despre tibetanul cu atacuri de panica”

  1. Bun gasit! Da, vad si eu acum ca e stoc epuizat peste tot. Eu o am de multi ani. Am vazut in librariile online doar o alta carte de-a lui, Bucuriile Intelepciunii. Nu am citit-o, dar pare a avea o parte de continut asemananator cu Bucuria de a trai. O voi comanda si eu, observ ca deocamdata nu se re-editeaza lucrarile lui. Namaste!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *